Specii Protejate

Specii Protejate

LUPUL

Denumire latina: canis lupus

Familie: canidae

Lungime: 1,5 m

Inaltime: 60-90 cm (la greaban)

Greutate: 30- 50 kg

DESCRIERE:

Lupul este un mamifer de talie mare, bine proportionat, cu trunchiul puternic, capul mare, falcile puternice si botul lung. Ochii sunt mici cu pupile galbene cu pozitionare oblica, urechile relativ mici si ascutite, iar coada stufoasa. Lupul calca pe pernitele degetelor cu unghii puternice, neretractile in teci, astfel incat pe pamantul moale sau pe zapada urma acestora ramane clar imprimata. Blana, formata din doua randuri de peri, prezinta o varietate de culori determinata de mediul ambiant (in general lupii sunt cenusii).

In Romania, lupii s-au adaptat la vanarea cerbilor si caprioarelor. Se crede ca lupii vad numai in alb si negru, dar au o vedere excelenta pe timpul noptii. Aud de sase ori mai bine decat omul, iar urletul unui lup poate fi auzit de un altul la distante de multi kilometri. Totusi, simtul mirosului este cel mai bine dezvoltat. Nasul este principalul organ de detectie a vanatului.

Lupii traiesc in haiticuri. Haiticul este o familie care consta de obicei din doi sau mai multi adulti, puii perechii conducatoare numita perechea alfa si supravietuitorii puilor de anul trecut. Desi masculul alfa este de regula cel mai puternic lup al haiticului, femela alfa influentaza cel mai mult viata haiticului. Ea alege de exemplu locul culcusului si implicit locul central de desfasurare a activitatii in perioada de crestere a puilor. In marea majoritate a cazurilor, haiticul isi muta locul in care sunt puii la fiecare cateva saptamani. Biologii cred ca aceasta este o modalitate de evitare a parazitarii.

 

URSUL

Denumire latina: ursus arctos

Familie: ursidae

Lungime: 2-2,5 m

Inaltime: 100–135 cm (la greaban)

Greutate: 250-400 kg

DESCRIERE:

Este un mamifer de talie mare, cu partea posterioara a corpului mai dezvoltata decat cea anterioara, cu membre puternice cu gheare mari negricioase si curbate, cu capul mare, ochii mici, coada foarte scurta ascunsa in blana de culoare cafenie.

Traieste in medie 30-35 ani, iar femela naste 2-3 pui. Este un animal tipic de padure montana, fiind gasit in special in padurile de conifere in care se dezvolta arbusti, cu un abundent strat ierbaceu si cu poieni. Traieste solitar, cu exceptia femelelor care sunt insotite de pui, timp de cativa ani. Iarna se retrage in barlog (sapat in general intre stanci). Este un animal de tip omnivor, avand un regim de hrana format din plante, insecte, alte mamifere, chiar si cadavre.

 

RASUL

Denumire latina: lynx lynx

Familie: felidae

Lungime: 0,7-1,7 m

Inaltime: 50-75 cm (la greaban)

Greutate: 15-30 kg

DESCRIERE:

Rasul este cea mai mare specie de felide din Europa. El are membrele relativ lungi, laba piciorului avand o conformatie care ii permite sa se deplaseze cu usurinta in zapada adanca.

Culoarea blanii variaza de la alb-galbui, la galben-roscat, cu pete ruginii mai mult sau mai putin evidentiate. Capul mare, de forma sferica, cu urechile terminate cu smocuri de peri lungi si negri, parul mai lung de pe maxilarul inferior atarnand in forma de favoriti, iar coada avand varful negru. Membrele sunt groase si puternice cu gheare lungi, subtiri, de culoare cenusie, foarte ascutite la membrele anterioare; ghearele de la membrele posterioare sunt puternic curbate, ca o adaptare la cataratul in copaci.

Este un animal solitar, formandu-si perechea doar pentru o perioada scurta de timp, pe durata imperecherii. Femela naste 2-4 pisoi (245 g). Rasul este teritorial, foarte discret, cu activitate dominant nocturna.

Traieste aproximativ 18 ani. Este un animal solitar, formandu-si perechea doar pentru o perioada scurta de timp, pe durata imperecherii. Femela naste 2-4 pisoi (245 g). Rasul este teritorial, foarte discret, cu activitate dominant nocturna. Activitatea cea mai intensa o desfasoara dimineata devreme si seara tarziu, rar fiind observat ziua.

Rasul prefera zonele impadurite cu arbori batrani si arbusti. Urca pana la altitudini cuprinse intre 1.500 si 2.000 m. Teritoriul individual depinde de disponibilitatea hranei, de densitatea populatiei, adaposturi etc. si este cam de 10-26 kmp. Culcusurile sunt fscute sub lespezi de piatra sau radacini.

Vaneaza in perechi sau in grupe de familii, deplasandu-se paralel sau in cerc, privind unul spre altul, pentru incercuirea prazii. Se hraneste cu iepuri, specimene tinere de cerbi, capre negre, caprioare, veverite, mistreti, dar si pasari. In unele zone insa, rasul pradeaza in principal speciile de caprioare si cerbi, fiind capabil sa ucida prazi de 3-4 ori mai mari decat dimensiunile sale.